Te iubesc, Filip!

te

Am plans! Din preaplinul inimii,dintr-un dor nestiut, din toate adunate la un loc. Mi-am identificat trairile cu cele ale Calinei si am suferit alaturi de Doru, caci asta este ceea ce cautam o viata, iubirea adevarata care transcende dincolo de moarte, sufletul pereche alaturi de care ne simtim impliniti, fericiti. Ce poate fi mai frumos decat atat? Si autoarea a zugravit foarte bine, cu sensibilitate si dedicare simtirile personajelor, intr-o poveste ce m-a tinut cu sufletul la gura de la prima pana la ultima pagina. M-am bucurat de hotararea acestora de a ramane impreuna, cu toate ca la un moment dat nu parea asa, de a trece peste toate prejudecatile acestei lumi, ca dincolo de datoria fata de familie si societate, au ales sa-si traiasca povestea de iubire, sa se simta impliniti si fericiti alaturi. Dar cati dintre noi avem curajul sa facem asta? Sau cati reusim sa aflam in persoana de langa noi adevaratele trairi, emotii, sa o descatusam din cotidian si sa recunoastem sufletul pereche dupa care tanjim o viata? Felicitari Antonia Balan ! Multumesc pentru clipele nepretuite pe care mi le-ai oferit (lecturandu-ti povestirea), pentru iubirea adevarata si de neinvins ce razbate din paginile acestei carti!  Recomand cu mare caldura romanul tau „Te iubesc, Filip!”, nu numai acum, pentru ca suntem in luna iubirii, ci oricand si il astept cu nerabdare pe urmatorul , care in mod sigur ne va atinge sufletele in acelasi fel minunat.

Ce as trece pe carte pentru persoana draga sufletului meu? Cred ca…”O viata dedicata iubirii…caci fara ea, IUBIREA, sufletul ne-ar fi arid precum nisipul unui desert.”

Anunțuri

Un gând despre „Te iubesc, Filip!”

  1. Dana, alături de Cristina ai reușit să „zugrăvești” încă o recenzie frumoasă a romanului meu. Pentru mine este fascinant să văd, dincolo de felicitările sau criticile de rigoare, impactul volumului asupra gândirii, percepției, sentimentelor și vieților noastre, concretizat în întrebări puse în existența noastră efemeră. „Dar câți dintre noi avem curajul să facem asta?” Logică, frumoasă și pertinentă întrebare. Suspansul trebuie continuat, iar cititorii să nu știe finalul cărții, fiecare trebuie să îl raporteze, prin anticipare, la existența sa. Te-am inclus și pe tine în concursul lunii februarie. Mulțumesc, Dana! Gânduri bune de la București. Antonia

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s