Curcubeul

curcu

Si pentru ca tot mi-am schimbat denumirea site-ului, acum la inceput de an, va las aici cate ceva despre curcubeu.

Incaşii credeau despre curcubeu ca era un dar de la Zeul Soare.

Arabii vedeau curcubeul ca pe o tapiţerie cerească ţesută de vântul ce bătea dinspre sud.

-Potrivit unei credinţe populare poloneze, îngerii lăsau aur la capetele curcubeului, dar numai un om gol puşcă îl putea găsi.

-O legendă kenyană spune că Dumnezeu a creat două curcubee, unul bărbat şi celălalt femeie, ambele trebuiind să lucreze împreună pentru a opri ploaia.

-În mitologia africană se crede despre curcubeu ca este un şarpe uriaş ce iese la păscut după ploaie, şi care va devora pe nefericitul pe care îl va întâlni în cale.

-Germanicii au un mit în care curcubeul este vasul pe care Divinitatea l-a folosit atunci când a colorat penajul păsărilor.

Indienii nord-americani credeau despre curcubeu că era Calea Sufletelor, interpretare pe care o întâlnim la multe alte popoare.

– Pentru japonezi curcubeul este „podul plutitor al cerurilor”.

Exista si o interpretare biblica a curcubeului.

Legenda spune că atunci când a început ploaia, n-au început să cadă picături, ci s-au deschis jgheaburile cerului şi curgeau râuri din nori si a plouat 40 de zile şi 40 de nopţi, iar corabia s-a ridicat pe apă. Şi s-a ridicat corabia lui Noe deasupra tuturor munţilor.

După şase luni au început să se retragă apele şi să se vadă vârful munţilor celor mai mari din lume. Iar după ce s-au retras apele, corabia a poposit pe muntele Aarat, aproape de Armenia, lângă Caucaz.

Şi n-a ieşit Noe din corabie. După 9 zile Noe a dat drumul unui porumbel să vadă dacă a dat de pământ. Porumbelul a zburat şi văzând că nu are de ce se agăţa s-a întors la Noe.

Şi a dat drumul la un corb. Corbul a găsit nişte hoituri, simbolul omului păcătos şi nu s-a mai întors nici în ziua de azi.

Când a dat drumul porumbelului a doua oară, acesta s-a întors cu o mlădiţă de măslin în cioc şi atunci a coborât Noe din corabie, aducând mai întâi jertfă de mulţumire lui Dumnezeu. Când a adus jertfa de mulţumire, ploile au încetat şi deodată a apărut un curcubeu şi a auzit glasul lui Dumnezeu : Nu te mai teme, Noe, acesta-i semn de legătură veşnică între mine şi neamul omenesc. Curcubeul meu va străluci pe cer întotdeauna, când vor înceta ploile.

Prima dată s-a arătat curcubeul când a ieşit Noe din corabie.

S-ar mai spune si ca la capatul fiecarui curcubeu se afla o comoara ascunsa acolo si pazita de spiridusi si oricat am incerca sa ne apropiem de el, acesta pare sa se indeparteze tot mai mult.

Indiferent de interpretarile si credintele pe care le au popoarele lumii, curcubeul ne face sa zambim, sa intelegem ca dupa orice ploaie se arata soarele, ca suntem unici, speciali si putem fi cu fiecare zi ce trece mai buni.

Anunțuri

6 gânduri despre „Curcubeul”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s