Senzaţii ciocolatii

Scânteieri argintii ce parcă ţeseau

O poveste uitată, din nou renăşteau

Foşnetul clipei de nerăbdare,

Curgerea timpului cu nepăsare.

 

Învăluiri parfumate cu fistic şi vanilii,

Arome orientale, împotrivirea firii,

Biruind peste toate, nesaţ, înfrigurare,

Amintindu-mi etern că aşteptarea doare.

 

Albul cel alb cu intarsii cafenii

Adunând între ele diferite ciudăţenii,

Două culori, torsade îngemănate

Ridicând în priviri nesfârşite colonade.

 

Gustul ştiut al trecutei fericiri

Când ne trezim că nu mai suntem copii

Şi am mai vrea să dăm timpu-napoi,

Să redeşteptăm copilul din noi…

ciocolatii

 

Anunțuri

8 gânduri despre „Senzaţii ciocolatii”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s