Amintiri pentru viitor

agenda

Îşi amintea cu oarecare nostalgie casa copilăriei sale, încarcătă de amintiri dragi, de culorile inconfundabile ale toamnelor târzii, de zilele ploioase petrecute cu fruntea lipită de geamul rece al ferestrei dinspre stradă, pândind venirea tatălui.

La orice zgomot inima îi pornea în pas alert, de parcă ar fi vrut să ajungă ea prima la poartă, pentru a primi îmbrăţişarea braţelor viguroase.

Încerca să numere stropii ce se prelingeau tăcuţi pe fereastră, gândindu-se că dacă ar fi reuşit cu siguranţă aşteptarea avea să-i fie mai scurtă.

Într-un târziu se ridica din locul în care veghease şi încerca să citească ceva, de fiecare aceeaşi carte, ce nu reuşea să-i stârnescă interesul, rămânând uitată într-un colţ, neterminată.

Pe masa din lemn masiv, din mijlocul sufrageriei, trona sfeşnicul acela masiv din bronz cu intarsii de fildeş ale cărui lumânări cu parfum de lavandă aruncau contururi nedesluşite pe pereţii zugrăviţi în cenuşiu de umbrele înserării.

Îşi aşeza tot timpul alături o farfurie cu turtă dulce, din care ronţăia cu poftă, privind cu ochi critic silueta ce i se dezvăluia în oglindă, promiţându-şi de fiecare dată că de mâine…

Screensaverul porni a intona acordurile unui cântec vesel menit să-i amintească începutul de weekend şi că iar făcuse ore suplimentare pe care nu i le va plăti nimeni. Deschise agenda, aceea pe care o numise „amintiri pentru viitorîncă din momentul în care o zărise pe rafturile librăriei şi îşi notă să caute cele două turturele ce an de an îi împodobeau bradul de crăciun.

Erau păstrate în cutiuţa cu minuni, ce-i adăpostea fărâme de amintiri, singurul obiect salvat din incendiul ce le mistuise casa şi în timpul căruia se alesese cu semnul acela, pe obrazul stâng, pe care îl purtase la început, ca pe un stigmat al neputinţei, făcându-o să se simtă bătrână.

Acum aproape că abia se mai zărea, conferindu-i o aură de senzualitate şi mister, iar ea era conştientă de asta când privea vreun bărbat în ochi, derutându-l cu seninătatea căutăturii sale.

Începuse să se vindece, semnul şi sufletul, reuşind a trece peste toate momentele neplăcute ce îi marcaseră existenţa.

Fredonând aceeaşi melodie ce o scosese din letargie, îşi luă pardesiul şi porni în pas de dans spre liftul ce o va duce mai aproape de forfota oraşului.

Tocurile îi răsunau cadenţat pe marmura rece, ca un adagio nesfârşit, părându-i-se bizar că nu-şi are alături partenerul de dans.

Ieşind din clădire fu întâmpinată de un aer rece, ce-i trimise un fior în tot trupul, limpezindu-i gândurile.

Inspira cu nesaţ parfumurile toamnei târzii încărcate de mistere, şoapte, bronz lichefiat, abundenţă.

Era o seară cu cer senin, iar stelele sclipeau parcă zâmbind unui nou început.

În minte îi încolţi un gând năstruşnic…

Imagine:

Anunțuri

2 gânduri despre „Amintiri pentru viitor”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s