Descântec

tema săptămânii

Du-te soare,
Vino lună!
Norii negri îi adună
Umblă în sus pe cărare,
Pe poteci neumblătoare,
Pe alocuri străjuite
De umbre şi spirite,
Să aduni ca o furtună
Blestemele care tună
Să duci în lume, departe,
Tot ce vraja o împarte
Să faci vijelii în lanuri
Apărându-le cu lauri,
Să fereci în câte-o stâncă
Tot ce lumea rea aruncă.
Din cosiţe despletite
Să duci smoala pe morminte
Unde dorm fără de vise
Trupurile lumii, stinse,
Să împarţi la fiecare
Gânduri bune, alinare.
Braţele albe, întinse
Peste năzuinţe ninse
Să le laşi s-acopere
Uşor, ca o pulbere,
Tot ce dorul vrea s-aline
Tot ce poate să se-nchine,
Zbor de păsări călătoare
Triluri de privighetoare
Toate să le-mbrăţişeze
Peste inimi să le-aşeze.
Vino lună,
Vino plină!
Ca un soare, ca un dor
Peste suflet călător,
Peste gând cu năzuinţe
Prin văzduh, peste fiinţe.
Şoapte cu silabe multe
Gândurile să le-asculte
Visele să le-mplinească
Zorii noi să le găsească.
Noaptea asta de va trece
Zi de mâine vom petrece
În lumină şi culoare
Soartă plină de candoare.
Vino soare,
Du-te lună!
Adu-n dar o lume bună
Cu speranţe şi lumină
Gând curat în inimă.
Noaptea de o vrea să plece
Întunericul ferece
Tot ce ieri am năzuit
Şi-astăzi nu s-a împlinit.

Se zice că descântecul are puterea de a dezlega farmece, de a lecui boli. Bine ar fi! (de ar lecui toate bolile lumii) 🙂

Ce s-a mai scris despre „tema săptămânii” care a fost dată de imaginea de mai sus găsiţi la Eddie în tabel.

 

 

Anunțuri

7 gânduri despre „Descântec”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s