Grădina magică

 

Din când în când îşi poartă paşii alene pe cele mai frumoase alei mărginite de flori multicolore.

Ici răsare un arbust de iasomie, dincolo un liliac alb îşi împleteşte ramurile cu cele ale unuia violet, iar acest lucru avea darul de a o opri de fiecare dată. Şi pe ea, şi respiraţia ce-i strecura în toţi porii aromele proaspete.

La ceva distanţă se iveau tufele de begonii, crăiţe, flori de piatră, petunii şi margarete, care încântau privire cu multitudinea lor de culori, pentru ca la doar cativa pasi să se desfăşoare în toată splendoarea lor buchete de steluţe purpurii, crizanteme în culori ruginii, solare sau roşii ca focul.

Nu avusese nevoie de nici un proiect pentru a se bucura de această frumuseţe continuă, nici de vreo experienţă grafică, sau vreun grup de experţi care să-i  aranjeze aceste minunăţii în funcţie de gusturile lor, sau de anumite principii.

În grădina ei secretă răsăreau flori în toate lunile anului, de parcă o reţea nevăzută transmitea viaţa de la cele de sezon spre cele al căror timp abia începea, atunci când anotimpurile se schimbau, iar unele din ele rămâneau în conservare până anul viitor, fără a avea nevoie de vreo serie de facilităţi speciale, fiecare trecere făcându-se printr-un labirint veşnic verde.

Nu avusese nevoie de nici o lecţie, nici să ajungă la un alt nivel al cunoaşterii, ci natura însăşi fusese cel mai iscusit maestru în a decora grădina, fără vreo înclinare spre zen, feng shui, decoraţiuni exterioare, sau, poate, însumându-le pe toate acestea.

Era cel mai celebru decorator, cu un simţ artistic deosebit, reuşind să încânte simţurile, iar ea se simţea copleşită de fiecare dată.

Îi era de ajuns să închidă ochii pentru a fi în mijlocul grădinii ei magice unde starea de bine, aromele încântătoare, culorile ce ar fi făcut invidios orice pictor, dacă s-ar fi luat la întrecere cu paleta lui, îi ofereau de fiecare dată liniştea şi siguranţa de care avea nevoie, ajutând-o să meargă mai departe, cu sufletul deschis spre orice provocare, trecând orice prag cu uşurinţa pe care ţi-o dă starea de bine şi încrederea în propriile forţe.

De acolo îşi trăgea seva, îşi ostoia dorul de frumos, crescându-i parcă aripi ce o ajutau să se îndrepte spre înalturi.

S-au mai scris cuvinte, s-au mai dezbătut puncte de vedere cuprinzand aceeaşi duzină (inclinare, grup, proiect, facilitati, grafica, gradina, retea, lectie, nivel, celebru, prag, experti), iar rezultatele le puteţi afla din tabelul lui Eddie.

imagine: