Uneori…

uneori

Uneori, secundele se pripăşesc
În colţuri uitate de vreme,
Se ascund în înalturi azurii,
Joacă v-aţi ascunselea cu norii
Căzând, apoi, ca o sentinţă
Ce taie în carnea uscată a timpului
Zâmbete, tăceri, aşteptări pitite
În inimi albastre, aripi frânte.

 

imagine: pinterest

 

Anunțuri

5 gânduri despre „Uneori…”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s