Parfumul dansului

 

Printre risipirile de zi cu zi, tot mai des, răzbate nostalgia unor clipe demult uitate. Se spune că amintirile cele mai clare ar fi false, dar aceasta nu era, știa sigur, fiind învăluită doar în miresme, foșnet de mătase și aspect de unghii stacojii.

Un parfum din care păstrase vagi urme de arome, iar când părea că-l recunoaște la o anumită persoană, tresărea involuntar, căci era de atunci, din zilele învăluite într-o armonie perfectă, mai exact din serile în care pe jumătate adormită simțea mângâierea lină a mamei și șoapta care o anunța de plecarea ei.

Apoi, totul se pierdea într-o ceață luminoasă, purtând-o într-un somn odihnitor până spre dimineață, când se făceau simțite, din nou, foșnetul, parfumul, șoapta. Îl denumise parfumul dansului și ori de câte ori era folosit știa că ei, părinții, merg într-un loc încărcat cu magie, unde toți cei prezenți purtau sclipiri necunoscute.

Își imagina locul acela străjuit de falduri grele din catifea, mătăsuri fine, cu podele strălucitoare și tavane înalte bogat ornamentate cu stucaturi aurii, ca niște ghirlande ce răsuceau amețitor lăstari fraged spiralați, frunze de laur,  bobițe adunate în ciucuri cu forma inconfundabilă.

Bunăstarea și veselia erau prezente, adăugând mai multă prețiozitate locului și așa plin de fast. Perechi fericite se mișcau în același ritm cu pași ușori, asemeni unor fantasme ivite dintr-o prea bogată imaginație.

 

Acum primăvara îi zâmbea în ferestre strecurând raze jucăușe de soare, asemeni unor bijuterii nepreţuite, printre draperiile pe care încă nu reușise să le deschidă. Foșnetul mătăsii, catifeaua, sclipirile stacojii ale unghiilor, toate erau prezente, aparținându-i de ceva vreme. Un zâmbet cald îi înflori în colțul buzelor, iar parfumul… aroma aceea știută pe care o descoperise, nu de mult, plutea parcă în încăperea caldă, îmbiind la visare.

Găsise, întâmplător, un parfum ce aducea foarte mult cu cel pe care îl cunoștea   atât de bine. Bijou D’or- Black Onix, cu note floral-fructate vibrante și senzuale,  un amestec încântător de bergamotă, magnolie, piersici, pepene galben, mandarine și Ambrette, care lasă locul aromelor de frezie, orhidee, violete, trandafir de Damasc, prune, iasomie și lăcrămioare, stingându-se apoi în adieri de cedru, vanilie, mure și mosc.

Reușea să-i transmită o stare de bine, de freamăt cald, de unduiri perfecte ale gândurilor în cuvinte, de armonie interioară, liniște, împăcare.

*

E dansul frenetic al primăverii

Parfum de petale

Freamăt de culoare

Timp armonios al redescoperirii.

A înțeles că viața e un dans neîntrerupt, că vrei sau nu ești pe ring și nu-l poți evita după bunul plac, fiind mereu parte din tine şi chiar de ar apărea riscul unei luxaţii, a unor dureri, insuportabile uneori, era hotărâtă să se avânte în acel dans, să-l trăiască până la sfţrşit. 

Fiecare dintre noi trece prin aceleași etape de învățare, dezvoltare, căutare a perfecțiunii, fără putința de a evita vreuna.

Oricâte abilități am avea, oricât de aproape de împlinire am fi, ne vom găsi propriul colțișor în care ne vom lăsa purtaţi pe aripi de dans. 

Ringul e încăpător pentru toţi, ne poate susţine sau doborî.

Dansați??? 🙂 

Această poveste e scrisă pentru Clubul Condeielor Parfumate a cărei următoare temă va fi „Parfumul seducţiei”, în 23 aprilie, aleasă de Ella.