Două zile pline

Mi-am amintit de Bucovina, frumos colţ de ţară! Vara trecută nu am ratat oportunitatea de a călători (de obicei ratez tot felul de ocazii din motive mai mult sau mai puţin întemeiate). Am vizitat, pe fugă ce-i drept, Vatra Dornei, şi  pot să spun că are locuri care ne rămân în suflet.

Bucovina-dimineaţa, devreme

Când ziua începuse a lăsa loc înserării am oprit pe marginea unui lac imens străbătut de un cârd de lebede ce formau mici pete albe pe luciul apei, alunecând uşor spre celălalt mal. Două perechi de tineri plini de viaţă, se căzneau să aprindă lampioane şi au avut succes, urmărindu-le şi noi din priviri până când au rămas doar puncte luminoase pe cerul roşiatic.

Mai apoi ne-am întors şi am rămas în Câmpulung Moldovenesc, cazându-ne într-o superbă pensiune numită „Sfântul Gheorghe”, denumire care, aveam să aflăm mai târziu la o cafea era denumită astfel în strânsă legătură cu numele proprietarului- Gheorghe, cum altfel?!?

Era o oază de linişte şi aer curat. Brazii ne şopteau poveşti chiar sub fereastră, fiecare cameră era „păzită” de câte o icoană cusută cu migală şi înrămată cu gust, în culori diferite, care-l reprezenta pe biruitorul de balauri.

Dimineaţa ne-a trezit cântatul cocoşilor, parcă, cu totul şi cu totul diferit, de am crezut că sunt cocoşi de munte şi am stăruit în această convingere până când ne-a fost spulberată de către proprietarul ce ne privea cu un zâmbet binevoitor în faţa unor ceşti pline de cafea tare şi aburindă, numai bună pentru a ne da energia necesară pentru o nouă porţie de explorări.

S-a nimerit a fi chiar ziua mea de naştere pe care am petrecut-o vizitând tot ce s-a putut vizita pe drumul de întoarcere spre casă: Mănăstirile Humor, Moldoviţa-ctitorită de Petru Rareş, Putna, Cetatea de Scaun a Sucevei- pe al cărei platou se află şi cel mai mare ou de Paşte din lume, îndreptându-ne spre Neamţ cu altă salbă de mănăstiri superbe, adevărate locaşuri de cult, aşezăminte de reculegere în linişte adâncă, pioasă, a nenumăraţi scriitori, pictori sau familii boiereşti.

Agapia 
Și pulbere, țărînă din tine se alege/ Căci asta e a lumii nestrămutată lege/ Nimicul te aduce, nimicul te reia/Nimic din tine-n urmă nu va mai rămânea.

Văratec

Ne-a impresionat mult şi Cetatea Neamţului- pe care nu o vizitasem după reabilitare- cu temniţa, bucătăria, iatacurile, sala de arme, tezaurul (visteria), fântâna secată din mijlocul cetăţii, acoperită cu un grătar prin care turiştii strecurau monedesau chiar bancnote (crezând că ajută la îndeplinirea dorinţelor) şi toate celelalte camere şi comori ale sale care chiar au darul de a te purta pe aripi de istorie, dând timpul înapoi cu cel puţin 500 de ani, pentru a te integra perfect în peisajul şi atmosfera epocii.

               intrarea in cetate – iatac
                          sala tronului – temniţa

Am respirat cel mai curat aer şi ne-am încărcat cu energie pozitivă, rămânând, uneori, muţi de uimire în faţa atâtor frumuseţi.

Am fotografiat tot ce se putea fotografia, pentru a păstra dovezi ale trecerii noastre pe acolo şi a ne aminti, peste ani, de clipele minunate petrecute în cele două zile pline, care ne-au încărcat sufletele cu frumos, pace, pioşenie, reculegere, recunoştinţă, drag de locuri deosebite.

Nu ştiu dacă a fost cea mai frumoasă experienţă, dar, în mod sigur, este una dintre cele mai recente şi mai pline de tot, tot ce ţi-ai dori de la o evadare. Poate şi faptul că a fost ziua mea de naştere, pe care mi-am petrecut-o într-un mod inedit, face ca amintirile să-mi fie cu un motiv în plus mai dragi, mai aproape de suflet.

Am uitat să spun că l-am întâlnit chiar şi pe Nică a lui Ştefan a Petrei. Daaa! După ce am ieşit din Mănăstirea Agapia, perla mănăstirilor moldoveneşti, era un adevărat bazar, de obiecte tradiţionale, artizanale, şerbeturi şi dulceţuri din fructe de pădure, pietre meşteşugit finisate cărora nu le-am putut rezista şi multe altele la care nu m-aş fi aşteptat.

                                     Nică – tarabe

Tot felul de tarabe, chioşcuri, chioșculeţe, iar la capătul acestora se afla un băieţel ce-şi  sprijinea spatele de marginea unui  pod de piatră. Aşezat pe un scăunel scund, îmbrăcat într-un costum naţional impecabil, în care era inclusă şi cuşma din pielicică de miel, avea în faţă o măsuţă acoperită cu un ştergar decorat cu motive tradiţionale pe care se odihneau pahare de unică fălosinţă, pline ochi cu mure proaspăt culese din pădurile locului. M-a frapat atât de mult această apariţie încît nu am rezistat impulsului de a-l fotografia. Ghicindu-mi intenţia, mi-a spus în cel mai dulce grai moldovenesc: „Cini faci pozî, îi musai să cumpiri şî muri”. Cum să poți rezista unei astfel de minunăţii?!?

Astăzi este Ziua Mondială a Turismului și m-am gândit la felul în care o putem sărbători nu numai astăzi, ci oricând.

Reclame

11 gânduri despre „Două zile pline”

  1. Bucurie mi-a facut si mie aceasta excursie, si mai multe amintiri au prins viata. 🙂
    In adolescenta – in clasa a IX sau a X-a (?) 🙂 – am dormit la manastirea Agapia… Imi amintesc un rond de flori, iatacul, asternuturile foarte curate, mirosind, parca, a flori, dar mai ales linistea! Am dormit lemn! 🙂
    Toaca a inceput sa bata la cinci dimineata (sau la 4?) – oricum, nu se luminase – si m-a smuls din acel somn dulce-dulce. 🙂
    Uitasem ca am fost, candva, prin Bucovina! 🙂 Multumesc de reamintire, Dana draga!
    Zile senine iti doresc, si multe „evadari” superbe!
    Weekend frumos! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    1. Atât ne trebuie, de cele mai multe ori, un simplu impuls pentru ca amintirile pe care le credeam şterse de-a binelea să revină cu o mare acurateţe. Mă bucur că am reuşit să-ţi desprăfuiesc o parte din clipele frumoase de odinioară. Weekend luminos să ai, Diana dragă! 🙂

      Apreciază

  2. Ce placere mi-a facut aceasta calatorie! 🙂
    Si un La multi Ani venit cam tarziu, dar sper ca nu te superi prea tare…
    Sper ca v-ati incarcat bateriile bine de tot prin astfel de locuri deosebite!
    Sa ai un octombrie cat mai placut alaturi de cei dragi! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s