Nici ghebele nu mai sunt ce-au fost

 

Astăzi m-am hotărât să trec şi la îndeletniciri mai prozaice. Mi-a revenit plăcuta însărcinare de a mă ocupa de curățatul ghebelor. Pofta e poftă, ce să spun, dar surpriza care mă aștepta a fost și mai mare.

tulpini ca iasca şi alte vegetaţii

Aproape un sfert din cantitate au fost frunze, iarbă, paie și alte tipuri de vegetație pe care mai mișunau încă insecte ale pădurii. O parte erau doar codițe vineții, lemnoase, iar altele prea zemuinde când le tăiam pentru a le verifica de potențiali vizitatori.

Mă apucasem eu cu avânt voinicesc să le răscolesc, să le curăț,  doar doar voi găsi unele mai acătării, să le admir în gând trase în ulei la tigaie și cu puțin usturoi,  că să nu mai zic de o porție de zacuscă gheboasă, cu muuulte ghebe adică, care-mi lăsa gura apă numai gândindu-mă la ea, dar elanul  mi-a fost frânt în curând.

ghebe-cică

Unele din cele rămase, aproape bune, aveau pălăriile ori prea maronii cu margini ca arse de brumă, ori prea albicioase, neobișnuite cumva, iar după ce le-am spălat multe dintre ele s-au sfărâmat în bucățele mici, mici de tot. Să vă mai spun că după fiebere au rămas doar cât să poți cuprinde în doi pumni?!? Inutil. Ei, să le guste cine-o vrea că eu mi-am pus pofta în cui. Banii i-am risipit, timpul l-am pierdut aiurea și nervii, nici nu mai spun. Nu aș fi avut pretenția să fie ca desenate și trase în țiplă, dar nici chiar așa.

Cred că erau de vară, o vară care a trecut cam de mult pe lângă ele, căci cele de toamnă au tulpinile mai groase, pălăriile mai mici, sunt altfel oricum.

Cam asta se întâmplă atunci când te lași pe baza altuia. Nici ghebele nu mai sunt ce-au fost, adevărat, cel puțin în cazul celor achiziționate indirect de mine.

12 gânduri despre „Nici ghebele nu mai sunt ce-au fost”

  1. Nu ma pricep la cules, asa ca le iau de la piata sau magazin.
    Totusi trebuie sa recunosti ca a fost o experienta interesanta din care ai tras anumite concluzii.
    Nu stiu daca ajungeai la ele pe alta cale! 😀
    Pupici si razi un pic, ca-ti sade bine!

    Apreciat de 1 persoană

  2. Mie-mi plac ciupercile de numa’-numa’! 🙂 Doua ciupercute de ramaneau le puneam pe plita sa se prajeasca si gata cu ele! Mananc si ciuperci crude! (sigur, le spal inainte) Inca nu m-am otravit – sau… nu stiu! 🙂
    De zacusca cu ciuperci, insa, chiar mi-ai facut pofta! Si avem doar alte „soiuri” de zacusca – cea din magazin nu-mi place.
    Faina experienta! Un fel de a spune… Cred, totusi, ca au fost momente hazlii!
    Iti doresc sa ai o zi frumoasa, Dana draga!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Au fost și hazlii, cu toată ”plângerea” mea despre timp și nervi și… Au ajuns totuși, cele mai bune dintre ele o zacuscă tare gustoasă pentru consum curent, nu pentru iarnă. Nu știu ce mi-a cășunat atunci… 😀
      Zi binecuvântată cu bucurii să ai, dragă Diana! 🙂

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Miniaturile

"tu" sunt "eu"

DINCOLO DE MINE

in spatele tacerii, se ascunde tipatul

Ganduri rescrise

„Cele mai vechi și scurte cuvinte – „da” și „nu” – sunt cele care necesită cea mai multa gândire.” (Pitagora)

Fericirea dintr-o clipă

...care-i asociată unui gând bun

Oovi's Weblog

sunt... doar calator care vrand... nevrand... lasa un semn...

Se mai întâmplă

De obicei râd, dar uneori nu.

pogaciblog

Welcome to your new home on WordPress.com

De-ale Dianei

Lifestyle & blogging

MiluJurnal

Jurnal de lectură, călătorie, capricii și delicii

ialinascrie

Drumuri spre lumina

Dana Fodor Mateescu

Poveștile mele sunt vii și mă scot din minți. Mă rod pe dinăuntru. Le cert și le iubesc, le mângâi, apoi le gonesc, le ucid și le readuc la viață. Sunt ale mele. Uneori, mă îmbracă de sus până jos, mi se prind în păr, la gât și pe fiecare deget. Eu însămi sunt o poveste.

blogdezâmbit

,,Zâmbetul este fericirea care se află chiar sub nasul tău.''

Despre tine. Despre suflet.

Aranjez cuvinte și culori.

La porțile Atlantidei

Dincolo de teamă se află toate răspunsurile

gand in zbor

ganduri fugare

Aura B. Lupu

Eu. Și atât.

O carte nescrisă

Mă puteți citi pe monasimon.ro și pe ocartenescrisa.ro

Gara pentru noi

blogul Renatei

Fata din vis

Viata e un exercitiu fara repetitie.

BLOG D'AGATHA

...experiențe și experimente...

%d blogeri au apreciat: