15 minute (3)

Anrai, mereu acaparatoare, ar fi vrut să stăpânească singură, stricând astfel echilibrul. În unele zone ale lumii nimeni nu auzise de ea, nici măcar nu o visase vreodată și asta o durea cel mai mult. Cum, Ea, cea mai frumoasă dintre surate, să nu fie cunoscută pretutindeni? Era de neconceput.

Și pentru asta a pus la cale un plan mârșav. Își va fereca pentru totdeauna surorile într-un loc unde nimeni, niciodată nu le va găsi. Apoi, zâmbind malefic, porni în căutarea lor. Cel mai repede a găsit-o pe Anmaot*, pe care tocmai ce-o depășise înainte de a încăleca pe Aen. A legat-o fedeleș, a ascuns-o într-un tufiș uscat, iar acum trebuia doar să o recupereze și să o ducă în locul pregătit. Arav* se îndepărtase binișor, însă nu-i va fi greu să o găsească. Putea fi foarte senină și convingătoare atunci când situația o cerea. O ura destul de mult pentru că stăpânea cea mai mare parte a lumii, iar asta i se părea nedrept. Dar cel mai mult o dușmănea pe mironosița de Aravamirp*, înfloritoare mereu, delicată ea putea să îi zădărnicească planurile de posesiune deplină și izbutea să o înlocuiască tocmai atunci când credea că acestea îi reușiseră.

Anrai își înlănțuise surorile în pivnițe întunecoase și umede, la mare distanță una de cealaltă. Aravamirp plângea continuu cu muguri verzi ce nu vor ajunge niciodată la înflorire în lipsa soarelui. Puterea îi era limitată doar la înmugurire. Peste trei dealuri înghețate, tocmai în miezul lor cel mai adânc, era întemnițată Arav. Se tânguia și se zbătea zadarnic să scape de legăturile oțelite care o lipiseră de stânca rece brăzdată de liane încă verzi și de rădăcinile puternice ale pomilor înghețați. O cunună de flori, multicolore cândva, îi atârna ofilită pe creștetul capului. Peste încă trei dealuri înmărmurite sub mantaua groasă de omăt, în abisul cel mai profund se resemnase în fața întunericului și umezelii, cea de a treia soră – Anmaot. Astepta resemnată ziua în care va triumfa.

Anrai visa frumos la veșnicul ei regat de cleștar, dar ceea ce nu știa ea , pentru că uita în fiecare an, era faptul că fiecare își vor relua locul bine stabilit de când e lumea și pământul, indiferent câte tertipuri ar încerca să pună în aplicare. Dacă uneori reușea să o alunge mai devreme pe sora sa Anmaot, când îi va veni vremea să fie înlocuită, va fi nevoită să se retragă, chiar și împotriva voinței sale.

Că pe timpul îndelungii ei hibernări, de aproape 250 de zile, întreg ținutul își va schimba înfățișarea de câteva ori începând cu muguri și parfum, continuând cu verde și înfloriri, iar mai apoi cu ruginiu și rod bogat, nici asta nu aflase Anrai vreodată. Somnul îi era greu și îndelung, iar la trezire totul se afla în aproape aceeași stare ca atunci când a adormit. Zăpada acoperea totul cu străluciri argintii, pomii purtau podoabe de gheață și norii cerneau fulgi pufoși ce se avântau în dans nebun oriîncotro ai fi privit.

De curgerea armonioasă a nisipului din clepsidră avea cine să se îngrijească.

Cred că va veni iarna.

* numele anotimpurilor scrise invers ( anrai=iarna, aravamirp=primavara, arav=vara, anmaot=toamna)

Publicitate

6 gânduri despre „15 minute (3)”

  1. Ce idee simpatica ai avut. Am venit cu intarziere sa spun asta! 🙂
    De ceva timp, chiar nu ma mai intereseaza vremea. Este asa cum e iar noi
    invatam prea putin de la Natura si de la succesiunea anotimpurilor.
    Ca sa stiu cum e ma uit pe geam… 🙂
    Multumesc de poveste si idei, Dana draga!
    O duminica minunata si… noapte buna! ❤

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Oala lumii

cu lingura prin oalele altora...

Texte pe față

Zic ce-am de zis

Doar un leu

Blog despre importanta fiecarui leu

Floare de Colt

La capatul fiecarui curcubeu ne asteapta o comoara...

Kundalini

La capatul fiecarui curcubeu ne asteapta o comoara...

O carte nescrisă

Mă puteți citi pe monasimon.ro

Ramona spune

Am pareri si nu le pot tine doar pentru mine.

Colţ de suflet

,,Desenează-ţi viața ȋn culorile preferate! Stă ȋn puterea ta!''---Florina Popa Dumșe

DINCOLO DE MINE

in spatele tacerii, se ascunde tipatul

Oovi's Weblog

sunt... doar calator care vrand... nevrand... lasa un semn...

Se mai întâmplă

De obicei râd, dar uneori nu.

pogaciblog

Welcome to your new home on WordPress.com

De-ale Dianei

Lifestyle & blogging

MiluJurnal

Jurnal de lectură, călătorie, capricii și delicii

ialinascrie

Drumuri spre lumina

Dana Fodor Mateescu

Poveștile mele sunt vii și mă scot din minți. Mă rod pe dinăuntru. Le cert și le iubesc, le mângâi, apoi le gonesc, le ucid și le readuc la viață. Sunt ale mele. Uneori, mă îmbracă de sus până jos, mi se prind în păr, la gât și pe fiecare deget. Eu însămi sunt o poveste.

blogdezâmbit

,,Zâmbetul este fericirea care se află chiar sub nasul tău.''

Despre tine. Despre suflet.

Aranjez cuvinte și culori.

La porțile Atlantidei

Dincolo de teamă se află toate răspunsurile

%d blogeri au apreciat: