Fantoma Crăciunului trecut

Și acum parcă mă bântuie fantoma Crăciunului trecut.

– Ție ți-e frică de fantome? Da, ție, celui care citești. Mie, nu, că nu am văzut niciuna. Da’ Crăciunul de anul trecut încă mă  terorizează. Păi, cum altfel când toate mi-au ieșit numai de-a-ndoaselea?

Ouă umplute am vrut? Ouă umplute am avut. Dar din ce-o fi fost făcută umplutura aceea, de credeai că a rămas și coaja prin ea, nu-mi pot da seama, că, de, am avut ajutor destoinic și calificat în bucătărie.

Cârnații, faini de tot. Parcă erau niște grămăjoare incerte de culoare roșiatică, că i-a afumat de le-a pleznit mațul, da’ de gustoși au fost gustoși, dacă i-o fi gustat cineva, că eu m-am saturat numai cu mirosul.

Friptura, a fost bună, numai ciocănele alese pe sprânceană, de zici că erau tacâmuri din vremea lui nea Nicu. Da’ bune, ce sa zic? Cine le-o fi gustat…

Piftia. Asta a fost preferata tuturor. Se întindea gumată și te gândeai pe dată la o caracatiță ce își dă duhul și cu ultimele zvâcniri mai încearcă să-și atingă prada lăsând în urmă iz de usturoi.

Cozonac? Am avut și de ăla. De la o firmă renumită. Savuros, nu glumă, da’ n-am încercat să-l savurez că n-am avut curaj. Mi-a fost milă de dantura abia schimbată. Am scăpat, din greșeală, o felie și țăndări s-a făcut. Gresia.

Sărmăluțele au fost într-adevăr de vis. Că am rămas visând la ele. Puține și bune. Nici nu am apucat să le degust.

Da’ ce vin am avut! O bucurie. O bucurie a fost când s-a terminat, că atunci când am desfăcut sticla a început sa bolborosească și să-și împrăștie parfumul de sulf, de ziceai că ești rătăcit într-o mofetă. Bun vin! Noroc de chiuveta din bucătărie că m-a ajutat să-l dau gata într-o clipă. Sper să nu se fi îmbătat vietățile ce mișunau prin canalizare.

Toate ca toate, dar cel mai mult mi-a plăcut bradul.Găsit cine știe pe unde de vecinu’, ambalat frumos și legat bine, părea în regulă, dar când l-am desfăcut, săracul de el, îmi venea să plâng. De ce nu l-or fi lăsat acolo, în mediul lui să se dezvolte normal? De ce l-au tăiat asa de pricăjit și ciunt? O ramură ici, una mâine. Cam așa arăta, săracul.

Da l-am umplut cu beteală și lumânări, beculețe și globulețe, de-ți era mai mare dragul.

Nu, anul ăsta nu mai petrec acasă Crăciunul. Mă duc și eu la alții mai norocoși și experimentați, că vorba ceea: Crăciunul e despre bucurie și emoție și bunatate și eu nu mai vreau să trec prin ce-am trecut. Anul ăsta nu mai am nicio așteptare, nu-mi mai fac nicio speranță. Le las pe toate să vină așa cum or veni și sunt sigură că va fi mai bine.

La voi cum a fost? Dacă v-a fost mai bine poate mă invitați și pe mine.

Imagine: Pinterest

Să vă fie Crăciunul lumină și bucurie! Sărbători binecuvântate!

Publicitate

16 gânduri despre „Fantoma Crăciunului trecut”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Cosmisian - Neoproză „smart emotional”

Mouelle Roucher „Eratele sunt mai bune decât ciornele publicate. Eratele sunt răzbirea unui scriitor care spune adevărul.” ~ Lucette „Degetele tale sunt definiția sofisticată a unui semn de carte perpetuu”

Mala Teaha

photography, painting & color

lt.mala

ca o filozofeala si-n loc de...

Oala lumii

cu lingura prin oalele altora...

Texte pe față

Zic ce-am de zis

Doar un leu

Blog despre importanta fiecarui leu

psi-words

... loc de joacă pentru cuvânt. serios!

Floare de Colt

La capatul fiecarui curcubeu ne asteapta o comoara...

Kundalini

La capatul fiecarui curcubeu ne asteapta o comoara...

O carte nescrisă

Mă puteți citi pe monasimon.ro

Ramona spune

Am pareri si nu le pot tine doar pentru mine.

Colţ de suflet

,,Desenează-ţi viața ȋn culorile preferate! Stă ȋn puterea ta!''---Florina Popa Dumșe

DINCOLO DE MINE

in spatele tacerii, se ascunde tipatul

Oovi's Weblog

sunt... doar calator care vrand... nevrand... lasa un semn...

Se mai întâmplă

De obicei râd, dar uneori nu.

pogaciblog

Welcome to your new home on WordPress.com

De-ale Dianei

Lifestyle & blogging

MiluJurnal

Jurnal de lectură, călătorie, capricii și delicii

ialinascrie

Drumuri spre lumina

Dana Fodor Mateescu

Poveștile mele sunt vii și mă scot din minți. Mă rod pe dinăuntru. Le cert și le iubesc, le mângâi, apoi le gonesc, le ucid și le readuc la viață. Sunt ale mele. Uneori, mă îmbracă de sus până jos, mi se prind în păr, la gât și pe fiecare deget. Eu însămi sunt o poveste.

blogdezâmbit

,,Zâmbetul este fericirea care se află chiar sub nasul tău.''

%d blogeri au apreciat: