Septembrie trei

 

imagine:Pinterest

Septembrie trei
Într-o joi
Cu soarele blând prins în  mreje de nori
Lumina răsfrânge anemic prin noi
O joacă de gânduri, de fluturi, de flori.

Septembrie trei
Într-o joi
Prin zgura umbroasă a zilelor moi
Expunem păcate uitate și goi
De doruri ne frângem în umbre de doi.

 

Septembrie trei
Într-o joi
Ni-s orele parcă mai repezi, un roi
De inimi răzlețe sculptate-ntr-un sloi
Și-s mâinile aripi scăldate în ploi.

Septembrie trei
Într-o joi …

***

Happy birthday to me…! :))

 

Aniversare, surprize, oameni frumoşi

Astăzi e ziua fiului meu, Alex, care împlineşte frumoasa vârstă de 10 ani şi bineînţeles că nu putea trece, aşa, ca o zi oarecare, chiar dacă e marţi, o zi de lucru, program de şcoală cu teme pentru a doua zi şi alte lucruri obişnuite.

Surpriza cea mare a venit încă de aseară, de la oameni dragi, care au ales cel mai potrivit moment pentru a ne bucura.

Am primit un colet, iar nerăbdarea nu l-a lăsat să desfacă ambalajul cu atenţie, aproape sfâşiindu-l, iar uimirea prindea proporţii cu fiecare lucruşor descoperit. Le-a pozat, pe fiecare aşa cum a ştiut pe categorii, iar când i-am citit mesajul ce îi era adresat, scris pe prima pagină a uneia dintre cărţile primite, ochii i s-au umezit de emoţie, căci acolo stăteau aşternute nu doar simple cuvinte ci şi o parte din sufletul celei care le-a scris.

„10mai2016-Braşov

La mulţi ani, Alex!

Un semn că şi oamenii care nu te cunosc îţi pot fi aproape, prin alţi oameni. Îndrăzneşte în orice vei dori să faci! Eşti mare… de-acum!

Cu drag, din Braşov, Adriana Tîrnoveanu!”

Ochii i s-au umezit de emoţie şi bineînţeles că am împrumutat şi eu starea lui.

Tati a intrat tiptil în cameră, a subtilizat din pachet ceea ce a crezut că i se cuvine şi a dispărut rapid, probabil de teama de a nu se molipsi şi el.

Apoi din ce în ce mai vesel îmi înmâna ceea ce era al meu zicându-mi: „Uite, mami, astea sunt pentru tine! „

Dintr-o „gentuţă trendy-fancy”, au ieşit la iveală o brăţară cu bile mari din cuarţ fumuriu şi agate multifaţetate în culoarea carneolului, piatra norocoasă a zodiei mele, o broşă nostimă ce poate scoate din anonimat orice ţinută şi alte surprize.

Dar cadoul cel mai drag sufletului meu, a fost cartea pe care mi-am dorit-o de când am aflat că a luat calea tiparului, dar pe care nu mai speram să o primesc, deoarece ştiam că are un tiraj limitat, numărul persoanelor care o doreau fiind mult mai mare.

E cu autograf, bineînţeles şi pe prima pagină stă scris: „Tu îmi alungi deseori fluturii tăcerii, prin curcubeiele cuvintelor şi îmi dai puterea de a merge mai departe. Pentru toate acestea şi pentru multe altele în plus îţi mulţumesc. Ţie, fata mea curcubeu, cu drag, Povestitoarea, Adriana Tîrnoveanu. 25 martie 2016-Braşov. „

Am rămas fără cuvinte, chiar dacă nu era prima dată când mă alinta în acest fel şi-mi transmitea astfel de cuvinte.

Abia aştept să smulg zilelor nebune clipe de răgaz, care vor fi doar ale mele, ale mele şi ale ei, prin tot ce voi descoperi în interiorul acestor coperţi deosebite.

  Ar mai fi multe de spus, dar mă alătur sărbătoritului pentru a încheia o zi minunată cu tort, pizza, suc, invitaţi surpriză şi altele menite să-i facă ziua de neuitat.

La mulţi ani, pui iubit, să-ţi păstrezi zâmbetul cald şi privirea luminoasă mereu!
Nici nu ştiu când au zburat zece ani, dar ştiu că am adorat fiecare clipă petrecută în preajma ta de când ai luat fiinţă şi până acum. 

Mulţumim, Adriana!

Pentru tot, toate clipele frumoase, toate vorbele bune, încurajările, susţinerea pe care mi le oferi şi abia aşteptăm să vă întâlnim. (Pe tine şi pe Mihai, bineînţeles)

La mulţi ani!

 

Happy Anniversary with WordPress.com!

… e mesajul pe care tocmai l-am primit.

La mulţi ani bloguleţule!

Astăzi împlinim 2 ani, ce au trecut, cu bune sau mai puţin bune, s-au dus.

Să-mi creşti mare şi frumos!

 

Mulţumim tuturor celor care ne-au fost alături! 🙂

Povestitoarei

Aş fi vrut să pot împleti o rază de soare, sclipirea stelelor, licărul lunii, cu şoapta vântului ce mângâie brazii pe creste de munte, purtând cu el toate gândurile mele bune spre tine dar…

Acum, la ceas aniversar, cuvintele îmi par prea mici, prea puţine, de parcă s-ar fi golit de sens, sau ar avea termenul de valabilitate expirat.

Cuvintele, cele care atât te iubesc pe tine, şi tu pe ele, fiind de ajuns să le şopteşti „înşiră-te mărgăritare” pentru ca ele, docile, să se aşeze în „poveşti de neuitat”.

Eu nu ştiu să-ţi spun altfel, decât: Să ne trăieşti „Povestitoarea” noastră dragă, să ai o viaţă frumoasă, plină de visuri împlinite, pentru că atunci când acestea devin realitate ştii că „cineva acolo sus te iubeşte”, iar calea să-ţi fie presărată cu nuanţe calde, pe care, Tu, ştii atât de bine să le redai în orice moment.                          

La mulţi ani, Adriana! 🙂 

Surpriza zilei

Am descoperit-o la prima oră şi m-a bucurat nespus.

Surpriza vine de la un suflet drag care îmi citeşte gândurile şi nu de puţine ori îmi alungă neîncrederea sau tristeţea, alinându-mă cu poveştile ei frumoase izvorâte dintr-o viaţă împlinită.

Nici nu se putea ca astăzi chipul să nu-mi fie luminat de mărgăritare ivite dintr-un prea plin sufletesc, picătura care l-a făcut să se reverse fiind versurile ce urmează:

Dacă la capătul curcubeului
ați găsi niște gânduri
ce ați face cu ele?
Dacă despre și pentru noi
ar trebui să aibă chip
cum l-ați desena?
Şi totuși, fată dragă,
eu îți știu chipul,
îți citesc gândurile,
și merg la capătul
curcubeului
uneori
cu tine,
prin tine
și lângă tine.
Îmi strecor un haiku
în inimă,
doar pentru ca le adori tu
și plec să ţes poveşti
cu Marcele… doar pentru tine.
Azi, în schimb, de ziua ta,
am vrut să-ți spun, în felul meu,
cât de importantă esti pentru mine!
La mulţi ani, om frumos!
La mulţi ani, Dana!
Să fii fericită și iubită!
Să fii mereu mama binecuvântată!
Și să-nfloresti dincolo de curcubeu
..pentru că poți! 

Nu ştiu dacă meritam sau nu o asemenea surpriză, dar dacă zice EA, aşa o fi.

Mulţumesc din nou că eşti, că te-am cunoscut, că mi-ai înveselit ziua încă de la primele ore!