Azi, Lună Nouă în semnul Săgetătorului

Ne naștem puri, perfecți, aureolați de lumină, dar, undeva pe drum, de-a lungul vieții, ne sunt impuse încorsetări, tipare sau și mai rău ni le autoimpunem din dorința neverosimilă de a semăna cu ceilalți, de a ne uniformiza ideile, gândurile, trăirile, de a ne încadra în șabloanele fixate de nu se știe cine anume.

Fără a fi obligați de a urma traiectorii dinainte stabilite, nu trebuie să ne mai dorim a fi asemeni celor din jur. Cred că ne-ar fi mult mai ușor să fim sinceri cu noi înșine, iar dacă ceilalți iubesc roșul nu este greșit ca tu, cel unic, să adori de verdele, să fii altfel, să respecți alegerile făcute cu inima și să te simți confortabil în pielea ta, chiar de asta înseamnă a depăși contururile trasate.

imagine: Pinterest

Astăzi e Lună Nouă, în semnul Săgetătorului, ceea ce ne îndeamnă la reflecții, la a privi spre tot ceea am parcurs în acest an, la tot ce am realizat, a trage linie și a  analiza cât de departe am ajuns în împlinirea celor dorite la începutul anului. Am avut nevoie de răbdare, atunci când toate păreau să stagneze, am depășit momentele de cotitură, am înflorit sub deschiderea inimii către frumos și bun.

Cred că am evitat și capcanele impuse de gândurile prea multe și învălmășite, de trăiri care păreau a veni din afara noastră. Am făcut de multe ori un pas în spate, nu pentru a ne retrage definitiv, ci pentru a lăsa liniștea să învăluie totul, să putem privi detașat la ceea ce în acel moment părea să ne încorseteze.

Tot ce putea fi primit ușor, tot ceea ce păream a merita sau nu, la un moment dat, ne-a adus într-un loc din care am înțeles necesitatea sub toate formele ei. Acum e timpul să primim provocarea Universului de a ne deschide spre a primi mai mult din toate sursele cunoscute sau necunoscute nouă, să avem credința că ni se vor releva toate cele de care avem nevoie cu o susținere infinită, necondiționată.

Să știm a cere și a primi cele ce am cerut cu bucurie și recunoștință. 🙂

Reclame

Despre echinocțiul de toamnă și surprizele pe care ni le oferă

 Dacă ar fi să studiem etimologia cuvântului echinocțiu am afla că acesta provine din limba latină, de la aequus (egal) și nox (noapte), deci noaptea suntem cu toții egali. Aaaa, nu! Noaptea este egală cu… ziua, bineînțeles, iar asta se întâmplă în ambele emisfere. Cea dreaptă, în care domină limbajul, logica și calculele matematice și cea stângă responsabilă de abilitățile spațiale, recunoașterea și înțelegerea imaginilor vizuale, precum și procesarea muzicii. Sau era invers?!? Sigur invers era! De fapt, egalitatea dintre zi și noapte se petrece între emisferele geografice, nu cele cerebrale, cum s-ar fi crezut. Emisfera nordică (boreală) și sudică (australă) a globului terestru.
Anul acesta echinocțiul de toamnă are loc în zodia Balanței, pe data de 22 septembrie și vine încărcat cu posibilități neașteptate, din punct de vedere astrologic, fiind un moment al armonizării și echilibrării cosmice. Gata cu toate nesiguranțele și distorsiunile la care destinul ne-a supus, gata cu tărăgănările inutile. Acum ori niciodată, am putea spune.

Dacă ar fi să privim adânc în interiorul nostru, în tainițele egoului, am putea afla că ne-am zbătut degeaba să urnim munții din loc, să dăm un alt curs, fără sinuozități, dorințelor noastre, căci forța aceea supranaturală care hotărăște în mod irevocabil și fatalist tot ceea ce trebuie să parcurgem în drumul nostru scurt (sau prea lung) își stabilise, cu mult înainte de a ne da seama, traiectoria.

Toamna este sezonul îndrăgostiților, iar ultimele zile de soare ne fac să fim mult mai sensibili în viața amoroasă. Și eu care credeam că primăvara ar fi, atunci când natura se trezește la viață odată cu sentimentele noastre care pe perioada iernii intraseră în hibernare.

Este timpul să adunăm tot ceea ce am sădit și îngrijit peste an, iar unii dintre noi ar putea fi răsplătiți cu abundența oferită de Univers, căci eforturile sunt întotdeauna răsplătite.

Continuarea – aici.