Nebun de alb

Acum sunt mai pustiu ca totdeauna
De când mă simt tot mai bogat de tine
Şi-mi stau pe tâmple soarele şi luna
Acum mi-e cel mai rău şi cel mai bine.

Şi uite n-are cine să ne-ajute
Abia-şi mai ţine lumea ale sale
Şi-ntr-un perete alb de muze mute
Nebunii negri caută o cale.

Şi te iubesc cu milă şi cu groază
Tot ce-i al tău mi se cuvine mie
Ca un nebun de alb ce capturează
Regina neagră pentru o veşnicie.

Prin gări descreierate accidente
Marfare triste vin în miezul verii
Iar eu sunt plin de gesturi imprudente
Ca să te apropii şi ca să te sperii.

Jur împrejur privelişti aberante
Copii fragili ducând parinţi în spate
Bătrâni cu sănii gri de os pe pante
Şi albastroşi venind spre zări uscate.

Mi-e dor de tine şi îţi caut chipul
În fiecare margine a firii
În podul palmei dacă iau nisipul
Simt un inel jucându-se de-a mirii.

I-aud prin bătălii din vreme-n vreme
Ostaşii gărzii tale ţi se-nchină
Iubita mea cu foarte mari probleme
Cu chip slavon şi nume de regină.

Versurile scrise de Adrian Păunescu,  sunt dedicate în anul 1982 Elisabetei Polihroniade, mare maestru international al şahului.

Versuri de excepţie, zic eu, cu o interpretare pe măsură, acelaşi gen folk, în care sunt cântate versurile poetului încă din vremea controversatului Cenaclu Flacăra, fenomen cultural de mare amploare, desfăşurat în perioada 1973-1985.

Mie mi-a plăcut. Vouă?

 

 

 

Texte pe față

Zic ce-am de zis

Doar un leu

Blog despre importanta fiecarui leu

Floare de Colt

La capatul fiecarui curcubeu ne asteapta o comoara...

Kundalini

La capatul fiecarui curcubeu ne asteapta o comoara...

O carte nescrisă

Mă puteți citi pe monasimon.ro

Ramona spune

Am pareri si nu le pot tine doar pentru mine.

Colţ de suflet

,,Desenează-ţi viața ȋn culorile preferate! Stă ȋn puterea ta!''---Florina Popa Dumșe

DINCOLO DE MINE

in spatele tacerii, se ascunde tipatul

Ganduri rescrise

„Cele mai vechi și scurte cuvinte – „da” și „nu” – sunt cele care necesită cea mai multa gândire.” (Pitagora)

Oovi's Weblog

sunt... doar calator care vrand... nevrand... lasa un semn...

Se mai întâmplă

De obicei râd, dar uneori nu.

pogaciblog

Welcome to your new home on WordPress.com

De-ale Dianei

Lifestyle & blogging

MiluJurnal

Jurnal de lectură, călătorie, capricii și delicii

ialinascrie

Drumuri spre lumina

Dana Fodor Mateescu

Poveștile mele sunt vii și mă scot din minți. Mă rod pe dinăuntru. Le cert și le iubesc, le mângâi, apoi le gonesc, le ucid și le readuc la viață. Sunt ale mele. Uneori, mă îmbracă de sus până jos, mi se prind în păr, la gât și pe fiecare deget. Eu însămi sunt o poveste.

blogdezâmbit

,,Zâmbetul este fericirea care se află chiar sub nasul tău.''

Despre tine. Despre suflet.

Aranjez cuvinte și culori.

%d blogeri au apreciat: