Gata curatenia?

curatenie   foto:

 

Se apropie, asa cum bine stim cu totii, Sfintele Sarbatori de Paste. Ne chinuim sa scoatem din casele noastre si ultimul firicel de praf, sa aducem aer proaspat de primavara, totul sa straluceasca. Unii dintre noi s-au straduit sa tina post ca pe o penitenta autoimpusa, altii au gasit motive sa nu o faca (sunt toata ziua la munca, cu mancarea de post ma ingras, nu-mi pot obliga intreaga familie sa posteasca si e greu sa fac multe feluri de mancare, sau chiar… la ce bun?). Mai mult sau mai putin multumiti asteptam totusi Pastele. Dar de sufletele noastre ne-am ingrijit? Am alungat toate umbrele ce ne bantuie, toate mai micile sau mai marile suparari, toate resentimentele? Am incercat sa fim mai buni, mai ingaduitori, mai iertatori? Si daca am incercat, am reusit cu adevarat? Cred ca aceasta ar fi adevarata curatenie pe care ar trebui sa o facem… cea din sufletele noastre.

 

 

Anunțuri

Asteptandu-te

lacrima-32_addc1829f682e4   foto:

Asteptandu-te cu sufletul tremurand usor
La margini de lume si dor,
Pe varfuri de iubire ma avant
Cu dragostea ta in cuvant.

Asteptandu-te vad zorii mijindu-mi prin gene,
Cu gandurile ivindu-se alene
Si roua pe obraji, de sub pleoape,
Ce-n irisi pare a nu mai incape.

Asteptandu-te inserarea se preface-n lumina
Fara sa-ti fac din asta vreo vina
Si abia inmugurita primavara
Tacut se transforma in toamna.

Asteptandu-te cu maini si priviri inghetate,
Cu vise si amintiri desarte,
Transform privegheri in dorinta
Spulberand limitari, neputinta.

La margini de lume si dor
Cu roua pe obraji, de sub pleoape,
Cu aripi ranite in zbor
Doar vise si amintiri desarte.

 

 

Tibetan

arta2   sursa:

Undeva in departari suna un gong tibetan inducand o stare meditativa.
Flacari nasc valurile inspumate ale marii si iubirea… iubirea arde odata cu ele, se mistuie, se tanguie, jeleste si va renaste din flacari la rasarit.
O impacare binecuvantata se pogoara peste intreaga suflare a lumii.
Inserarea mangaie cu adierile-i blande sufletele agatate de asfintit.
Transcendem in vise vegheati de luna noua ce ne va implini cu siguranta toate dorintele.
Undeva in  departari suna un gong tibetan inducand o stare meditativa.

Maine va fi o noua zi !

 

Legenda garofitei si a degetarutului

garof    deget

O  legendă spune că, la poalele muntelui, trăia un pădurar cu cei doi copii. Celui mai mic îi spunea „Degetăruţ“, iar surioarei lui, „Garofiţa“. Într-o zi, copiii s-au urcat pe spinarea unei pajure şi au călătorit peste păduri pană au ajuns deasupra Pietrei Craiului. Au coborît şi au început să culeagă flori, dar pasărea, mîncînd dintr-o bucată de carne otrăvită, a murit pe loc. Bieţii copii au luat-o spre casă pe jos. Tot umbland, au zărit un castel, unde locuia o zană. Deşi au rugat-o să-i găzduiască, zana le-a spus: „În palatul meu de cristal pămantenii nu au voie să intre“. Şi a transformat copiii în două flori: Garofiţa şi Degetăruţul.

Sursa:

Despre mac

mac

 

Macii erau cunoscuti inca de acum 3000 de ani.

Romanii credeau ca floarea de mac poate vindeca ranile sufletesti provocate de dragoste si foloseau planta pentru descantece si vraji legate de dragoste.

Grecii credeau ca floarea de mac este un semn al fertilitatii care aduce sanatate si putere. Atletii primeau inainte de competitii o potiune realizata dintr-un amestec din seminte de mac cu miere si vin.

Totodata, macul era considerat simbolul somnului adanc si al mortii. Grecii erau constienti ca un somn foarte profund indus de opium poate sa duca la moarte. De altfel, Hypnos and Thanatos (Somnul si Moartea) au fost reprezentati avand pe cap coronite de mac sau tinand in maini flori de mac.

O alta legenda spune ca, in timpul razboaielor lui Napoleon s-au observat flori misterioase care infloreau langa mormintele soldatilor. Florile respective erau rosii ca sangele astfel ca se spune ca macii rosii s-au nascut din sangele varsat de eroi in razboaie.

Sursa: