Puterea intuitiei

Puterea intuitiei: cum functioneaza al saselea simt

intuitie1

Intuitia, sau al saselea simt, este acea necunoscuta pe care ne bazam cand luam repede decizii care, deseori, ne pot schimba viata.
Desi nu a putut fi demonstrat fizic, nici macar specialistii in psihologie nu mai neaga existenta celui de-al saselea simt, intuitia.

“Intuitia consta in acea reactie a creierului care coreleaza experientele trecute cu indicii venite din exterior, intr-un anumit moment, pentru a permite luarea unei dezicii. Pentru ca se intampla atat de repede si la nivel subconstient se numeste un proces intuitiv”, se arata intr-un studiu publicat in renumita revista de specialitate “British Journal of Psychology”.

Profesorul de psihiatrie Judith Orloff la UCLA si autor al cartii “Guide to Intuitive Healing: Five Steps to Physical, Emotional, and Sexual Wellness”, explica procesul care are loc atunci cand intuim: “La fel ca in creier, exista niste neurotransmitatori ai intuitiei care raspund la stimuli din mediul inconjurator si la emotiile din prezent. Cand acei neurotrasmitatori intra in actiune, apar tot felul de senzatii bruste, aparent din senin, precum teama, indoiala si chiar fluturasii din stomac, toate fara niciun fel de baza logica stabilita dupa un proces indelungat de gandire”.

Se vorbeste mai mult de “intuitia feminina” decat de cea masculina, capacitatile femeilor de a sesiza unele lucruri fiind de netagaduit, chiar daca este atestata doar empiric.

“Dar si barbatii pot avea intuitii puternice, pentru ca si ei au aceleasi capacitati ca femeile”, atrage atentia profesorul de psihiatria Judith Orloff. Singurul motiv pentru care este mai “celebra” intuitia feminina este ca intuitia in sine este considerata un subiect “usor, dragut, lipsit de putere, asadar prea putin masculin”. Aceasta lipsa indusa de preocupare fata de intuitie, trairi si sentimente, de regula, au facut ca o parte din barbati sa-si piarda sau, cel putin, sa-si scada capacitatile intuitive.

Femeile pe de alta parte sunt mult mai conectate cu ele insele, motiv pentru care sunt mai receptive la semnalele si gandurile venite din minte, decat barbatii. “Realitatea este ca femeile sunt mai sensibile decat barbatii, iar intuitia fara sensibilitate si receptivitate nu exista de fapt”, explica Orloff.

Cum ne dam seama ca este intuitie?

Profesorul in psihiatrie ne recomanda ca, mai intai, sa ne concentram asupra semnalelor fizice. “Sa zicem ca ai sansa sa iti schimb locul de munca cu unul mai bine platit. In mod normal, raspunsul tau ar fi sa spui -da-, sa-ti dai demisie de unde lucrezi si sa te angajezi in cealalta parte. Totusi, nu poti spune -da- fara sa simti cum te ia usor de la stomac sau te cuprinde brusc o senzatie de epuizare incat tot ce iti vine sa faci este sa te bagi sub patura si sa uiti de orice oferta. Mai mult de atat, ai prefera sa nu vina ziua sau momentul in care sa trebuiasca sa dai un raspuns. Toate aceste trairi in astfel de momente sunt de fapt semnale ale intuitiei care iti spun sa faci un pas in spate si sa te gandesti foarte bine asupra ceea ce intentionezi sa faci”, explica profesorul Orloff.

Totodata, trebuie sa te asiguri ca nu confunzi unele emotii cu intuitia. “Frica, dorinta sau panica pot interveni si obstructiona procesul intuitiv. Incearca sa elimini aceste trairi si sa te concetrezi asupra ceea ce spune acea mica voce din tine”, adauga Judith Orloff.

In ceea ce priveste natura deciziei luate intuitiv, insusi profesorul de psihiatrie sustine ca sunt sanse mici sa fie gresite: “Mai des decat ne imaginam, intuitia are dreptate, asa ca este bine sa o ascultam!

Sursa: LYLA

Zbucium

Iti pot aduce-n gandurile tale
Lumina unui limpede izvor,
Cand nu mai vezi in suflet alinare
Si nici nu stii ca lacrimile dor?

Iti pot sadi in inima iubire
Cand te-ncapatanezi sa fii doar trist
Si nu mai vrei sa stii de fericire
Privind spre zarile de ametist?

Iti pot intinde-n noapte o mana
Sa mai putem pluti in zbor
Si sa pornim spre liniste- mpreuna
Cand tu esti chiar nepasator?

Doar chinul amintirilor trecute
In care te-ai inlantuit voit
Iti sapa cute adanci pe frunte
Si ai uitat demult ca te-am iubit.

Acum nimic nu mai conteaza ,
Puteam sa fim mai fericiti.
Raman un suflet care mai viseaza
Cum sa te fac sa nu mai uiti…

Ca suntem suflete pereche
Si trecem peste toate mai usor,
Soptindu-mi tandru in ureche
Cuvinte de alint si dor.

Iti pot aduce-n ganduri alinare?
Iti pot sadi in inima iubire?
Mai pot spera sa fim noi oare
Aceeasi oameni liberi impreuna?

 

Dor

Un dor necunoscut ma poarta
Spre licarirea ochilor tai verzi
Pe care i-am iubit odinioara,
Iar tu nu ai stiut ,dar vezi…

Iubeam faptura ta intreaga
Cu zambetul poznas si ma-nfior
Cand mi-amintesc de zilele in care
Treceai pe drumul tau nepasator.

In noptile tarzii gandeam la tine,
Tu nu stiai si erai linistit,
Ca sufletu-mi zbura de langa mine
Lasand in urma-i totul amortit.

El te-ajungea mereu si pe oriunde,
Si-n orisice ungher te ascundeai,
Plutea prea liber peste asta lume,
Dar vezi…, tu asta nu stiai.

Si-n parcul pustiit de toamna
Pe care-l colindam adeseori,
Au mai ramas doar frunzele sa moara
Pe crengi, pe langa bancile-n culori…

 

Ruga

DOAMNE…!
De-atatea ori te-am rugat,
In genunchi si cu lacrimi fierbinti
Sa ma ajuti sa fiu fericita,
Incat sufletul Tau milostiv
S-a indurat de mine
Si mi-a daruit fericirea promisa.
Dar eu prea naiva
Si cu ganduri prea multe
Pierdute in imensitatea vietii,
In goana tineretii nebuna,
Pe undeva am ratacit-o
Fara a sti sa mai ajung la ea.
DOAMNE…
Da-mi lacrimi sa-mi plang
Fericirea pierduta…!

scrise de:  Dana

Alb trist

Ninge alb si trist peste oceane

Cu valuri inspumate si tarmurile goale

Si corbii croncanind cu aripi degerate

Isi poarta-n gheare prada peste lume.

Ninge alb si trist prin cimitire,

Cavouri inghetate si albele morminte

In care zac doar starvuri si oseminte

A celor care-au fost ieri vii ca tine.

Ninge alb si trist prin cartiere

Cu strazile pustii si goale trotuare

Ca dupa un potop in care tot dispare

Si nu mai e speranta de-nviere.

Ninge alb si trist peste iubire

Cu suflete inghetate ne tanguim cu soapte,

Visam cu ochii stinsi la fericire

Si la alinturile care s-au pierdut in noapte.

Ninge alb si trist peste cadavre

De inimi triste si priviri cernite

Si peste toate astea un licar se aprinde,

O raza de lumina a rasarit departe.

Ninge alb si lin peste oceane

Iar ochii luminati sunt de sperante

Si suflete tresar, se-aud romante

Cantate de un trubadur in noapte.

 

A cazut netul…!

„Intr-adevar e o mare tragedie” mi-a spus prietena mea Cristina, pe care o sunasem sa o intreb daca e si ea in aceeasi situatie.Nu era !

Si uite asa am revenit in fata foii albe ,cu un creion in mana care alearga lasandu-si urmele negre pe hartie si imi asterne gandurile exact ca in vremurile de demult.

In adolescenta.Frumoasa varsta !As fi vrut sa mai am jurnalele si carnetelele ,ascunse de privirea alor mei,in care erau gandurile mele si cateva versuri(incercari stangace ale tineretii).Dar la o curatenie generala au ajuns toate in cosul de gunoi,probabil s-au gandit ca se aduna inutil praful pe ele.

Parca e mai comod asa doar cu creionul,cu foaia alba ce asteapta sa fie acoperita de literele scrise citet,cu modificari si adaugiri cu * si gandurile razlete.

Ar trebui sa dedic mai mult timp baietelului meu care imi reclama asta,sa-i citesc o istorioara ,sa vorbim,sa fim unul langa altul ca doua suflete ingemanate,caci asta e el -o particica din sufletul meu,din mine insami.

Dar asta e o alta poveste.

Prea s-au invalmasit toate in minte,prea sunt multe,mai bine ii citesc o povestioara copilului,caci asteapta nerabdator.

Am gasit una interesanta despre Marele Zid Chinezesc.

zidul c

Se spune ca imparatii chinezi din dinastiile Qin si Ming au muncit impreuna cu supusii lor la constructia lunga de peste sase mii de Km,mai bine de o mie de ani.Mongolii s-au chinuit ani multi sa strapunga zidul cu forta armelor si nereusind au pus la cale un plan.Au trimispe mezina celui mai mare dintre hani ,cea mai culta si mai frumoasa printesa,pentru a-l corupe pe Seful Garzii Imperiale a Marelui Zid.Dragostea acestora a fost reciproca si fulgeratoare ,iar fata i-a promis ca in schimbul tradarii  ,va fi a lui pe vecie si daca minte sa se prefaca intr-un dragon .Punctul slab al constructiei a fost aflat de catre mongoli ,astfel reusind sa cucereasca China.Dar Marele Han l-a ucis pe iubitul fiicei sale si aceasta plina de durere a mers la doica ei ,o vrajitoare batrana,si i-a cerut sa o prefaca intr-un dragon rosu.Pe cand mongolii se pregateau sa sarbatoreasca victoria ,un dragon plin de manie s-a abatut asupra lor,decimandu-i.

dragon

Gata cu gandurile mele si cu scrisul pentru seara aceasta,e tarziu,dar voi reveni.Si totusi am sa las aici cateva din versurile scrise  demult,asa cum mi le mai amintesc.

Dorinta

Lasa-ti tampla in palma mea

Sa-ti pipai gandurile,

Sa-ti spun ce e bun si ce e rau in ele.

Gandurile mele cu ale tale

Si gandurile tale cu ale mele

Sa se contopeasca in primavara iubirii noastre.

Lasa-ti buzele sa-mi descopere chipul

Si mainile…

Mainile tale cu degete prelungi,

In care sangele curge ca fluviul in cascade

Sa-mi mangaie parul preschimbat in toamna.

Lasa-ti inima sa-si shimbe bataile

Din aripile unui neobosit colibri

In mangaierile diafane de fluture.

Lasa-ti sufletul sa zboare spre mine,

Sa fim pentru totdeauna

Aceeasi eterni indragostiti…

Sunau mai bine atunci,dar au suferit modificari,s-a asternut uitarea peste ele (partial).

dra