O, prietene, cum este albastrul tău ?

imagine: Pinterest

Dimineaţa pare să-şi târâie somnoroasă
Picioarele de care se înlănţuise noaptea
Prea strâns,
Prea tenace,
Prea greu.

Din nori cenuşii cade acum mai albastră
Tot mai grea de nesomn şi de gânduri uitate
Câte o lacrimă,
Câte un strop,
Câte un dor

Care simt că ar vrea să te întrebe, şoptindu-ţi,
Ce mai faci, îţi e mai bine, îţi e mai rău ?
De când tu,
De când eu,
De când noi,
O, prietene, cum este albastrul tău ?

Străfulgerări de lumini mai aprinse, mai stinse
Şi de pietre de moară legate de gleznă
Cu funii,
Cu lanţuri,
Cu vise.

Trece timp, trece soare, din cer se tot cerne
Amintirea a tot ce a fost între noi, odinioară,
Prea frumos,
Prea cuminte,
Prea simplu.

Şi tot simt cuvântul ascuţit de nelinişti ce-ntreabă
Ce mai faci, îţi e mai bine, îţi e mai rău ?
De când tu,
De când eu,
De când noi,
O, prietene, cum este albastrul tău ?

 

Ce s-a mai scris pe aceeaşi temă găsiţi, ca de obicei, la Eddie în tabel.

 

Anunțuri