Asta, cică, s-ar sărbători astăzi. Vremea e mohorâtă, ploioasă şi îndeamnă la somn, că bani de numărat… de unde cu nemiluita, până te ia somnul?!? Mă hotărâsem şi eu să o serbez cum se cuvine, sărbătoarea de azi, da’ ți-ai găsit…
Patul confortabil, nimic de zis, draperiile trase peste geamuri, numai bine să nu mai văd „primăvara” de afară, o carte bună, doar, doar oi adormi mai repede şi… Citesc o pagină, zece, douăzeci, nimic. Moş Ene nu vrea să mă viziteze şi pace.
Tot felul de gânduri îmi dau târcoale. Îmi amintesc de toate… „datoriile”. Încerc să le las deoparte, degeaba. Numai cu „în cerc” nu faci nimic, îmi trece prin gând, trebuie să şi vrei cu adevărat. Partea cu numărat oiţe albe, negre, norişori pufoşi sau alte acareturi nu mi-a ieşit niciodată.
Caut un film bun, (ne)bun, numai să adorm, că altă dată chiar avea efect… pauză.
Şi tot perpelindu-mă în fel şi chip, parcă văd că trece şi „sărbătoarea” asta, iar eu nu o voi omagia cum se cuvine.
Oare dacă aş privi lumea cu susul în jos mi s-ar părea mai normală sau m-ar prinde somnul mai repede?
Vouă cum vă este astăzi? 😀
Imagine: Pinterest