Zâmbește toamna-n suflet cu parfum de măr

 Pe aleile dintre blocuri se amestecă mirosurile toamnei. Ici, o gospodină pregătește zacusca ce o va ajuta să mai treacă un prânz în postul crăciunului; dincolo o alta combină cu îndemânare culori și arome în borcanele cu murături. Cireșul din colțul blocului s-a îmbrăcat în straie arămii și-i mândru tare, purtând deja la capătul cel mai aproape de pământ al tulpinei manta călduroasă din frunze pe jumătate adormite, celălalt capăt îndreptându-se semeț spre soarele molcom. Apropiindu-mă de scară adulmec mireasmă de măr ”proaspăt storcit în ciubăr de stejar”, ca-n zilele târzii de vară, când vacanța era pe sfârșite, în grădina cea mare a bunicilor. Și se mai simțea ceva nedefinit, ca o livadă înflorită în arșița verii. Curios amestec. De unde or fi venind miresmele acestea?!? Aveam să aflu după doar câțiva pași. La ieșirea din bloc, tanti Mari își făcea cu ardoare semnul crucii înainte de a porni spre cimitir.

Așa voia să-i spunem, Mari, „că nu-s eu vrednică de a purta asemenea nume însemnat, Maria, cum m-au numit nașii la botez, ne zicea zâmbind. Mâine-i Sântă Marie Mică și am primit de azi cadou un parfum că să mă primenesc atunci când oi merge la biserică. Da’ eu spun că nu se cade, așa că l-am încercat azi ș-apoi oi mai vedea când…”

Lasă, tanti Mari, că-i bun oricând, îi zic eu împăciuitoare. Dar cum se numește, că tare frumos mai miroase? „Să vii mai spre seară să-l vezi, că eu nu mă pricep. Aveam unul care-mi amintea de livada noastră de meri, de acasă și i-am păstrat sticluța goală că tare-i frumoasă, iar băieții mi-au luat unul doar-doar m-or despărți de flaconul vechi, da’ eu tot nu l-am aruncat că era dar de la Dânsul, da’ acu nu se mai găsește.”

Nina Ricci ~Fille d’Eve ~Lalique Perfume Frosted Apple Bottle 1950s -Pinterest

Întotdeauna vorbea cu respect despre soțul ei, așa cum se obișnuise de mică. Fuseseră vecini, în satul lor tihnit, iar el o protejase întotdeauna de colegii mai neastâmpărați, de muncile ce i se păreau prea grele pentru o ființă așa de plăpândă, în aparență, de tot ceea ce i-ar fi putut dăuna în vreun fel. Și când sosise ceasul ea îl alesese cu sufletul deschis pentru a-i fi alături pe drumul lin al vieții.

 Făcu un gest a „știu eu mai bine” și se îndepărtă cu pași surprinzător de ușori pentru vârsta ei.

Negreșit am să vin spre seară, mai apuc să-i spun înainte de a dispărea după colțul blocului

Nu era chiar bătrână, iar asta se putea vedea din gesturile ei oarecum repezite, din mersul sprinten și lumina din ochi, dar o tristețe imensă o năpădise la pierderea soțului, de credeam că o vom pierde și pe ea în curând. Apoi liniștea și împăcarea cu destinul o ajutaseră să meargă mai departe pas cu pas, zi după zi.

Își surghiunise sufletul într-o veșnică toamnă târzie așteptând împăcată reîntâlnirea cu cel ce-i fusese alături o viață.

Spre seară, parfumul a devenit al meu însoțit de vorbe blânde. ”Păstrează-l, se potrivește mai bine tinereții tale. Să-ți poarte noroc!”

O durere scurtă și ascuțită îmi străbătu pieptul, ca o părere de rău ce așteptase răbdătoare pentru a se instala definitiv. Roșul nu-mi mai zâmbește dintre ramurile golașe, frunzele nu mai sunt verzi, ci s-au așternut în covor foșnind arămiu sub pași grăbiți. Vor ține de cald pomilor până spre primăvară, înfruntând chiar și gerurile cele mai mari cu ultimele lor puteri.

Dar mi-am făcut provizii înmiresmate, așezate în straturi protejate cu hartie, pe care le voi transforma în delicioase comploturi și tarte îmbietoare cu miros de toamnă bogată. Vor fi frânturile mele de vară târzie rătăcite prin bucătăria verzuie, în timpul zilelor geroase.

Zâmbește toamna-n suflet cu parfum de măr.
Și zilele-nsorite și-au potolit ardoarea
Mi-s clipele aurite, mi-i gândul mai ușor
Și nu mai doare timpul ce nu-și oprea mișcarea
Nicicând.
E totul calm și calde-s tăcerile de-o clipă
Ca razele mai blânde ce mângîie suav
O trecere calină ce s-ar mai vrea grăbită
Dar forfota-ncetează și ceasul e mai grav
Tăcând.

imagine:

 Pentru tema aleasă de Elina ”Parfum de mere”  mi s-a părut potrivit Hugo Boss Boss Orange ce se deschide cu note proaspete de măr roșu zemos, lăsând apoi locul unui buchet de flori albe și de portocal african, stingându-se treptat în esențe fine, lemnoase de santal, măslin, vanilie. Aduce cu el prospețime și energie pentru o zi cu adevărat reușită, în care crezi că tot ceea ce îți dorești a împlini chiar este posibil, o aură de senzualitate și bună-dispoziție.

Celelalte povești parfumate sunt așezate în tabelul Mirelei, ca de obicei, gazda și inițiatoarea acestui proiect longeviv – Clubul condeielor parfumate.

 

Texte pe față

Zic ce-am de zis

Doar un leu

Blog despre importanta fiecarui leu

Floare de Colt

La capatul fiecarui curcubeu ne asteapta o comoara...

Kundalini

La capatul fiecarui curcubeu ne asteapta o comoara...

O carte nescrisă

Mă puteți citi pe monasimon.ro

Ramona spune

Am pareri si nu le pot tine doar pentru mine.

Colţ de suflet

,,Desenează-ţi viața ȋn culorile preferate! Stă ȋn puterea ta!''---Florina Popa Dumșe

DINCOLO DE MINE

in spatele tacerii, se ascunde tipatul

Ganduri rescrise

„Cele mai vechi și scurte cuvinte – „da” și „nu” – sunt cele care necesită cea mai multa gândire.” (Pitagora)

Oovi's Weblog

sunt... doar calator care vrand... nevrand... lasa un semn...

Se mai întâmplă

De obicei râd, dar uneori nu.

pogaciblog

Welcome to your new home on WordPress.com

De-ale Dianei

Lifestyle & blogging

MiluJurnal

Jurnal de lectură, călătorie, capricii și delicii

ialinascrie

Drumuri spre lumina

Dana Fodor Mateescu

Poveștile mele sunt vii și mă scot din minți. Mă rod pe dinăuntru. Le cert și le iubesc, le mângâi, apoi le gonesc, le ucid și le readuc la viață. Sunt ale mele. Uneori, mă îmbracă de sus până jos, mi se prind în păr, la gât și pe fiecare deget. Eu însămi sunt o poveste.

blogdezâmbit

,,Zâmbetul este fericirea care se află chiar sub nasul tău.''

Despre tine. Despre suflet.

Aranjez cuvinte și culori.

%d blogeri au apreciat: