Hai, mai rupe o bucată!
Încă o bucată din mine
Și dă-o câinilor
Sau altor fiare înfometate
Ce-ți vor primi jertfa
Cu o plăcere nedisimulată.
Hai, mai sfâșie încă una!
Îndur cât vrei tu
Dacă asta crezi că-ți va obloji
Rănile însângerate de orgolii
Și, poate, privind la stârvul sfârtecat
Îți vei liniști gândurile.
Hai, nu te opri!
Continuă până când
Toate durerile, strigătele,
Nefericirile întregii lumi
Se vor fi domolit
Sătule de sângele adulmecat.
Bucăţile pe care tu oferi aici sunt menite să ne aducă nouă bucurie. Cei care fac altceva cu ele… nu prea merită luaţi în serios.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc, Potecuţă! 🙂 Demn de luat în seamă sfatul tău! ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Valeu, cine te-a suparat asa rau ?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ție îți plac doar versurile de dragoste? Romantico! 🙂 Mai are și omul toane, dar trec… 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
sa treaca mai repede, ca s-a zbarlit parul pe mine 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
A trecut deja, sensibiloaso… 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
buuun
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Frumoasa poezia… si putin trista.
Oricum… ador poeziile cu o oarecare profunzime care se bazeaza pe sentimente usor neclare 🙂
Felicitari… la cat mai multe
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc! Doar gânduri care vin şi trec… 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană