Parfumul unui nou început

Pământul se mistuia în nuanțele curcubeului estompându-și contururile clare, de parcă vagi iluzii fuseseră absorbite de valuri tulburi, răsturnate, afundate în hăuri de necuprins. Tot ceea ce fusese cunoscut se transformase într-o incertitudine sâcâitoare. Un petec stingher de verde stins rămăsese mușcat de curgerea  neoprită întărind infailibilitatea vremelniciei. Deasupra lui, agățat parcă de o minusculă insulă plutitoare, un ram golaș prinsese în treacăt timpul între rame sferice încrezător în puterea sa de a-l ține captiv. Doar inima, sărmana, se ostenea a-și păstra ritmul neschimbat și lucirea neatinsă, aninându-se pe aceeaşi ramură. Habar nu avea de cicatricile ce fuseseră destinate a o brăzda odată ce prizonierul se va fi eliberat continuându-și curgerea impasibil în fața meandrelor apărute în cale.

Timpul îşi aştepta descătuşarea, inima îşi etala inocenţa, mâini sigure răsfoiau pagini cu litere uşor reliefate ale căror informaţii apăreau afişate pe un ecran imens ce avea capacitatea de a le stoca, transformându-le mai apoi în amintiri. Era singura carte rămasă în potopul necuprins. În ea descoperisem neșteptat că în Japonia, când un vas de ceramică se sparge , unii olari umplu crăpăturile cu aur, alăturând cât mai armonios fragmentele din care se ivește apoi un întreg. Ei văd închegările acestea ca pe ceva necesar, ştiind că fisura s-a făcut în mod neaşteptat. Își dau seama că nimeni nu trece prin această lume într-o singură bucată, dar asta nu trebuie să ne diminueze frumusețea sau rezistența. Fisurile fac parte din istoria noastră, vor fi mereu cu noi. Ne-au făcut mai buni, mai puternici, ne-au adus ceva nou.

De câte ori am încercat să ne adunăm cioburile împrăștiate, să lipim fisurile cu tot ce avem mai de preț, să îndreptăm discontinuitățile şi, în urma acestor eforturi, din lutul vlăguit au înmugurit lăstarii unui nou început?!?

Un verde crud și-a slobozit spre înalt nuanța proaspătă, amestecând azuriul cu galbenul amețitor, rănind privirea nedeprinsă cu strălucirea prin profunzimea sa necunoscută până atunci.

Am mers mai departe, de fiecare dată. Ne-am purtat cu mândrie cicatricile încă pulsând, am strâns din dinți și-am continuat. Am învățat din înfrângeri sau victorii lecția ce ne-a fost predată, uneori cu teama că va reveni iar și iar până când ne vom deprinde să tragem concluziile necesare, să nu mai repetăm aceleași greșeli, să privim lucrurile din alt unghi, cu alți ochi.

Argila ce ne alcătuiește a devenit mai rezistentă la provocări, la ciocniri neașteptate, la mânuiri neîndemânatice. Firișoarele acelea aurii îi conferă trăinicia pe care nu am fi crezut că o va avea.

Amestecăm lut, culoare, strălucire, atingere neștiută, emoție și uimire, reușind a realiza o sferă imensă ce ne absoarbe-n vidul său, populând-o cu visuri calde, aurii.

Amețiți de ceea ce pare a fi o izbândă ne deșteptăm ca dintr-un vis agasant, ce seamănă cu o rugă păgână care ne-ndeamnă să ne schimbăm radical concepțiile,    principiile, viața însăși în totalitatea ei şi-atunci ştim că e vremea unui nou început înmiresmat cu arome floral-acvatice, ce ne-ajută să curgem odată cu tot ceea ce ne va fi adus în cale, într-o continuă legănare de hamac agățat deasupra valurilor peste care ning flori de lotus, dezvăluind un buchet olfactiv alb, delicat, floral-fructat, energic, tineresc, îndulcit cu un strop de miere.

imagine: Pinterest

Creat de Pierre Bourdon și lansat de Davidoff în 1996, parfumul Cool Water are o bază ușor pudrată, lemnos-vanilată, care-și păstrează prospețimea datorită unui plus de savoare adus de zmeură și mure.

Se deschide în note de lotus, crin, lămâie, ananas, gutuie, coacăze negre; lăsând locul celor de lăcrămioare, iasomie, păducel, trandafir, miere; liniștindu-și năvala în acorduri de lemn de santal, mosc, vetiver, piersică, zmeură, mure și rădăcină de violete.

Este un adevărat impuls spre descătușarea energiilor latente, evocând o zi de vacanță, odihnitoare, în acel atât de necesar  „dolce far niente”, sub soarele cald,  la țărmul mării.

***

Astăzi Clubul Condeielor Parfumate împlineşte 8 ani  de  activitate, cu poveşti parfumate uimitoare, condeie măiastre ce ştiu a dansa printre  cuvinte făcând din  asta o adevărată sărbătoare. „La mulţi    ani, Club, condeieri, cititori! La mulţi  ani, Mirela dragă, iniţiatoarea acestui proiect şi gazdă minunată!” 🙂 

39 de gânduri despre „Parfumul unui nou început”

  1. superb ți-a ieșit începutul! așa de ademenitor și de, cum să spun?!, jumătate năvalnic, jumătate șoptit. 🙂
    și mi-a plăcut mult -n-o știam- pilda olarilor japonezi. de câte ori am încercat să ne lipim fisurile, inimile, prieteniile, viețile? de câte ori am greșit ori ne-am epuizat forțele căutându-ne pe noi înșine? profund, extrem de profund îndemnul tău de început.
    să fii bine, draga mea! și să îți fie bine!

    Apreciază

    1. Începutul mi-a fost dictat de o imagine găsită pe Pinterest pe care o pusesem aici, dar am ales să nu o public. Apoi a venit povestea olarilor și era nevoie de o legătură între parfum, poveste și titlu.
      Sufletul meu a rămas acolo, în hamacul ce se leagănă ușor deasupra valurilor. Sunt bine. Chiar sunt.
      Mulțumesc mult, Pisic, pentru tot! 🤗😊😘❤

      Apreciat de 1 persoană

  2. La mulți ani ție, om bun și deosebit!
    Îți mulțumesc pentru fiecare participare la poveștile noastre, în care ai arătat fața unui om superb și a unui condeier de mare valoare. 🙂
    ”Pământul se mistuia în nuanțele curcubeului estompându-și contururile clare, de parcă vagi iluzii fuseseră absorbite de valuri tulburi, răsturnate, afundate în hăuri de necuprins. ” Emoția e coleșitoare…Scrii minunat.
    Sper să ne revedem mereu cu drag, între litere și parfum.
    Te îmbrățișez! 😛

    Apreciază

    1. Mulțumesc mult Mirela pentru că de fiecare dată ai reușit să îmi aduci bucurie și m-ai făcut să mă simt bine venită printre voi, condeierii poveștilor parfumate!
      Am scris cu drag, mereu și o voi mai face.
      Să-ți fie seara de poveste și weekendul la fel, Mirela dragă! 😊🤗❤

      Apreciază

  3. La multi ani si tie, drag condeier!
    Ai scris, din nou, o „poveste” minunata! Am scris poveste intre ghilimele pentru ca este mai mult decat o poveste, este un indemn, o filosofie de viata, sunt randuri pe care ar trebui sa le citeasca cei care se simt blocati in timp – in loc sa citeasca „texte motivationale”. 🙂
    Parfumul cred ca mi-ar placea, pentru ca santal si mosc sunt intre „aromele” mele preferate.
    Zile senine iti doresc sa ai, Dana draga! ❤

    Apreciat de 1 persoană

    1. Și uite așa mai descoperim puncte comune care pot apropia oameni chiar și aflați la distanță.
      Mă bucur mult că ți-a plăcut ceea ce ai citi aici și-ți mulțumesc pentru cuvintele tale!
      Să ai un weekend așa cum ți-l dorești , dragă Diana! 😊🤗

      Apreciază

  4. Citind ce ai scris ( atat de cald si cu suflet) ma gandeam la cate cioburi lasam in urma, nici macar incercand sa le adunam, nu mai zic de a le readuce la vechea forma…
    Cu atat mai minunata pilda olarilor japonezi ☺
    Parfumurile Davidoff au toate onota de prospetime care nu poate da decat o minunata senzatie de bine ☺

    Apreciat de 1 persoană

    1. Dacă mai rătăcit câte un ciob uneori e neapărată nevoie să umplem golurile cu altceva mai bun, mai prețios pentru a ne putea păstra întregi.
      E singurul Davidoff pe care l-am avut și cred că sunt toate așa cum zici. Prospețimea.lor chiar cred că ne poate face o zi mai bună.
      Frumoasă sa-ți fie duminică, Pandhora! 😊

      Apreciază

  5. Superba tehnica olarilor japonezi . Aceasta metoda de restaurare a vaselor vechi din ceramica ciobite si/sau fisurate, de lipire cu aur, dau un plus de farmec, frumusete si valoare vasului. Cu cât sunt mai marunte cioburile reunite care redau forma initiala, cu atât frumusetea , farmecul si valoarea vasului va fi mai elevata ! 🙂
    O duminica parfumata cu iubire sfânta, draga Dana !

    Apreciat de 1 persoană

  6. M-am pierdut un pic printre cuvintele tale si a fost bine, chiar daca anumite cicatrici inca dor.
    Si mi-am adus aminte ca vazusem asa ceva: https://youtu.be/k3mZgs0vkDY! 🙂
    Noi interpretam altfel cioburile si poate ar merita reconsiderata ideea. Japonezii au inventat o arta a repararii: kintsugi. Cred ca inca mai avem multe de invatat, mai ales in ceea ce priveste repararea sufletului ranit…
    Parfumul pare foarte placut, dupa notele despre care ai vorbit, dar si mai placuta este ideea marina! 🙂

    Multumesc pentru povestea parfumata, Dana draga! Si sa mergi cat de departe vrei, pentru ca stim ca distantele doar de noi depind.
    O seara placuta si o primavara la fel! 🙂 ❤

    Apreciat de 1 persoană

    1. Interesant filmul, chiar nu știam de el și completează de minune, mai bine spus întărește, povestea olarilor japonezi.
      Sufletul ni-l protejăm cum știm mai bine, îi pansăm zgârieturile, dar cicatricile rămân… 😦
      Mulțumesc, Suzana dragă! Zi minunată săai! 🙂

      Apreciază

  7. scrierea ta vine parca in completaarea scrierii mele, dar intr-o forma mult mai poetica :).
    parfumul imi place mult prin forma sticlei, care ne duce cu gandul la vacanta. nu stiu miroase dar ar fi de incercat un parfum asa de văratec.

    Apreciat de 1 persoană

    1. Da parfumul chiar merită încercat în anotimpul cald, cu toate că în amintirea verii, mării, vacanței, l-aș mai purta din când în când. Povestea ta e un îndemn la curaj, la a ne trăi viața așa cum credem mai bine de cuviință. Tema fiind aceeași mi se pare normal să se asemene cumva.
      Mulțumesc, Vavaly! 🙂

      Apreciază

  8. Imi aduc aminte de „Pe aripile vintului” si de cioburile relatiei dintre cei doi protagonisti….si trebuie sa-ti spun ca ai stirnit in mine niste amintiri dragi mie (am vazut filmul de 4 ori, am citit cartea de 3). Si-ti multumesc.
    Si, pe linga asta, m-am gindit la casnicia mea. Pentru mine, noul inceput a fost post divort. Cred ca depinde din ce parte privesti lucrurile cu noi inceputurile astea …
    Foarte ofertanta tema Dana draga, La multi ani noua!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Nu știm când viața ne oferă șansa unui nou început… Rănile se cicatrizează cumva în timp, iar noi putem deveni, cu fiecare zi ce trece, o variantă îmbunătățită a noastră.
      Știu că ești foarte ocupată, dar tare aș fi vrut să citesc câteva rânduri scrise de tine pe această temă… 😀
      Mulțumesc mult, Lăcrămioara dragă și La mulți ani nouă! 🙂

      Apreciat de 1 persoană

  9. Minunat scrii ! ❤
    Fie că primăvară ce bate la uşa să îţi învăluie dimineţile cu parfum de lăcrămioare. La mulţi ani de mărţişor!

    Un buchet de ghiocei şi o primăvară superbă pentru o persoană mai specială decât toate anotimpurile!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un comentariu

VeroVers

Versuri din tinereţe - şi nu numai

ganduri

" Du-mă, fericire, în sus, şi izbeşte-mi tâmpla de stele, până când lumea mea prelungă şi în nesfârşire se face coloană sau altceva mult mai înalt şi mult mai curând". Nichita Stanescu.

Micile Mizerii

POVESTE CU PERSONAJE IMAGINARE, CONŢINUT AMBIGUU ŞI SFÂRŞIT NEDEFINIT

psi-words

... loc de joacă pentru cuvânt. serios!

why is a raven like a writing desk?

writing letters to my thought mates

Cosmisian - Neoproză „smart emotional”

Mouelle Roucher „Eratele sunt mai bune decât ciornele publicate. Eratele sunt răzbirea unui scriitor care spune adevărul.” ~ Lucette „Degetele tale sunt definiția sofisticată a unui semn de carte perpetuu”

Mala Teaha

photography, painting & color

lt.mala

ca o filozofeala si-n loc de...

Oala lumii

cu lingura prin oalele altora...

Texte pe față

Zic ce-am de zis

Doar un leu

Blog despre importanta fiecarui leu

Floare de Colt

La capatul fiecarui curcubeu ne asteapta o comoara...

Kundalini

La capatul fiecarui curcubeu ne asteapta o comoara...

O carte nescrisă

Mă puteți citi pe monasimon.ro

Ramona spune

Am pareri si nu le pot tine doar pentru mine.

Colţ de suflet

Spațiu dedicat evoluției personale

DINCOLO DE MINE

in spatele tacerii, se ascunde tipatul

Oovi's Weblog

sunt... doar calator care vrand... nevrand... lasa un semn...

Se mai întâmplă

De obicei râd, dar uneori nu.

pogaciblog

Welcome to your new home on WordPress.com

De-ale Dianei

Lifestyle & blogging